M-am intalnit cu sintagma aceasta care mi-a placut foarte mult in cartea recenta a lui Pascal Bruckner – „O scurta eternitate : Filosofia longevitatii”- publicata la editura Trei anul trecut.Imaginea verii indiene era folosita de Bruckner pentru a descrie perioada de dupa implinirea varstei de 50 de ani, in contextul in care speranta de viata a crescut continuu in ultimii ani (pornind de la 45-50 de ani in anii 1900), catre 81-82 de ani in unele tari cum ar fi Italia si Spania.
Asadar, cum iti vezi viata stiind, spune autorul cartii, ca milenialii pot spera sa traiasca 100 de ani? Incepi sa constientizezi ca „ai timp” ? Ramane prima ta optiune sa „te repezi” sa te casatoresti si sa faci copii la 20 de ani avand grija sa-ti termini repede si studiile? Sau iti acorzi mai mult timp pentru a te descoperi, asa incat sa-ti alegi un drum care sa te reprezinte, cu care sa fii congruent cel putin o buna bucata de vreme?
Cartea deschide „usile batante” pe care putini le explorau pana acum: de-a lungul vietii putem avea mai multe feluri de formare profesionala, mai multe meserii si chiar mai multe parteneriate sau casatorii.Da, se pare ca pana la urma ultimatumurile traditionale ale societatii ar putea fi din ce in ce mai mult ocolite sau „adaptate” bioindividualitatii fiecaruia dintre noi.
Ce facem cu perspectiva unei longevitati nemaintalnite pana acum? Pentru inceput, ne-am putea gandi sa castigam indulgenta fata de noi, fata de ezitarile, incercarile si poate nereusitele noastre, iar mai departe am putea alege uimirea si bucuria in fata optiunilor pe care le poate oferi viata in loc de panica in fata diversitatii.
Ce rol poate avea nutritia si stilul de viata in asigurarea unei „veri indiene a vietii noastre” cat mai lungi si mai pline de sens? Aici Dan Buettner si proiectul sau Blue Zones (Blue Zones—Live Longer, Better – Blue Zones) dezvoltat impreuna cu National Geographic ne spune multe lucruri despre ceea ce fac deja unii semeni ai nostri: miscare, definirea unui scop al vietii, alimentatie echilibrata din toate punctele de vedere ( aici va las sa descoperiti singuri pe site conceptul de Hara Hachi Bu), conduita nutritionala axata in principal pe plante, conexiune sociala, sentimentul apartenentei si multe altele.
In privinta studiilor clinice recente care abordeaza relatia dintre nutritie si longevitate, acestea subliniaza faptul ca longevitatea (exceptionala) este multifactoriala depinzand de mediu, combinatia genelor, rezilienta, sansa si nivel socio-cultural al individului. Tot literatura de specialitate mentioneaza si legatura dintre aportul de alimente sanatoase si lungimea telomerilor, stiut fiind faptul ca lungimea telomerilor e cel mai bun biomarker de imbatrinire generala a organismului. Prin alimente sanatoase intelegem din ce in ce mai mult modele alimentare ( i.e.:dieta mediteraneeana, etc) si nu doar nutrienti, modele a caror caracteristica si valoare principala este ca nu produc crestere cronica de markeri biologici inflamatori.
Faptul ca longevitatea si stilul (sanatos) de viata sunt si vor fi din ce in ce mai mult subiecte extrem de importante, cu impact economic si social major, o dovedeste si initiativa ONU – „UN decade of healthy ageing 2021-2030″ care e de fapt o colaborare globala a mai multor organizatii internationale. Colaborarea aceasta isi propune printre altele sa creasca awareness-ul conceptului de „Healthy Ageing” prin implementarea a patru piloni importanti, despre care voi povesti mai multe in articolele urmatoare, articole in cadrul carora vom incepe sa detaliem si relatia extrem de importanta dintre nutritia primara (i.e.: off plate) si cea secundara (i.e.: on plate) precum si efectele acestei relatii asupra sanatatii si longevitatii noastre.
