Studii recente efectuate pe microorganisme, nevertebrate, rozatoare, primate si oameni ne arata ca da, sunt din ce in ce mai multe dovezi ca reducerea aportului nutritional(evitand bineinteles malnutritia) ne poate ajuta sa ne prelungim viata, pastrand un nivel optim de sanatate.
Luigi Fontana si Linda Partrige publicau in 2015 lucrarea „Promoting Health and Longevity through Diet: from Model Organisms to Humans” in care demonstrau ca nu doar reducerea aportului caloric era importanta, cat mai ales reducerea consumului anumitor tipuri de proteine si aminoacizi(i.e.: metionina si triptofan).In acelasi timp, s-a observat ca importante erau si timing-ul meselor, postul intermitent si modelul alimentar complex(nu abordarea reductionista bazata pe nutrienti, ca si cum ar putea fi „extrasi ‘ din alimentele pe care le consumam).
Ce efecte determina, asadar, in corpul nostru abordarea acestui model de rutina alimentara?
Pentru inceput, schimbarea compozitiei microbiomului despre care stim ca are un rol extrem de important in absorbtia si metabolizarea nutrientilor, inflamatie, patogeneza infectiilor, reactia organismului la tratamentele radioterapice, imunitate si productia de vitamine(i.e.: B12, timina, riboflavina, vitamina K).In continuare, e important de mentionat aspectul efectelor trans-generationale ale dietei si raspunsul genetic diferit la interventia nutritionala, in functie de fenotip.
Care sunt de fapt mecanismele metabolice, moleculare si celulare pe care le activeaza restrictia alimentara condusa dupa modelul citat de cei 2 cercetatori(i.e.:reducerea aportului caloric, reducerea aportului anumitor proteine si aminoacizi, postul intermitent – limitarea aportului de hrana in intervalul a 5-7 ore pe zi si modificarea consecutiva a compozitiei microbiomului)? Scaderea stressului oxidativ(i.e. scaderea productiei de radicali liberi), scaderea inflamatiei cronice, cresterea sensibilitatii la insulina, functionalitatea superioara a productiei de celule stem si stabilitatea genomica.
O intreaga cascada de mecanisme benefice cu eforturi relativ mici, ce au ca efect, in final, obtinerea sanatatii si a longevitatii.
Iata de ce reducerea aportului de carbohidrati simpli si rafinati(cartofi prajiti, paine alba, orez alb, paste, bomboane, etc) ne ajuta sa tinem sub control inflamatia, scazand mobilizarea markerilor inflamatori(i.e.: citokine) mediati de glucoza.Tot inflamatie produce si consumul de alcool, prin cresterea nivelului de proteina C reactiva.
Pentru contracararea inflamatiei si a stressului oxidativ e importanta incurajarea consumului de flavonoide si carotenoide(i.e.:fructe de padure struguri, sfecla nonGMO, broccoli, tomate, kale, etc) si aportul de omega 3 care restaureza homeostazia . Un efect pozitiv suplimentar al modelului alimentar ce include alimentele de mai sus ar fi si impiedicarea scurtarii telomerilor, ce are o corelatie directa pozitiva cu longevitatea.
Nu in ultimul rand, un nivel al vitaminei D de minimum 30 ng/ml, dar recomandabil de 40-60 ng/ml(din somon, ton, calcan, cambula, cereale, lapte, oua, etc) ar putea concura la asigurarea unui nivel superior de sanatate si de scadere a ratei mortalitatii.
In conditiile in care urmam o conduita nutritionala corecta, ne putem pune aceeasi intrebare pe care si-au pus-o cei de la Scientific American in prima zi a lui 2021: „Is 70 Really the New 60?”. Ei bine, in cautarea raspunsului s-au revizitat rezultatele mai multor studii din Finlanda si Danemarca, studii ce au aratat ca educatia e un determinant important al starii de sanatate(i.e.:fizica si cognitiva) din simplul motiv ca asigurandu-ti un venit generos ai acces la serviici medicale de calitate, nutritie optima si un serviciu care nu iti spoliaza resursele organismului.
In concluzie, ca urmare a faptului ca procesul de ageing e multifactorial, unii(sau multi) dintre noi ar putea arata la 70 de ani ca la 60, dar nu toti…
