ePrivacy and GPDR Cookie Consent by Cookie Consent
Cilantro nutritie integrativa si health coaching
Cilantro » Blog
Reprezentativ

Polifenolii: Aliații în lupta cu inflamația și declinul cognitiv

„O minte sănătoasă într-un corp sănătos este o descriere scurtă, dar completă, a unei stări fericite în această lume.” — John Locke

Îmbătrânirea creierului și declinul cognitiv reprezintă provocări majore ale societății moderne. Deși considerăm aceste procese ca fiind inevitabile, cercetările recente sugerează că nutriția joacă un rol crucial în menținerea sănătății cognitive. În special, polifenolii—compuși bioactivi prezenți în fructe, legume și plante—au atras atenția cercetătorilor datorită potențialelor lor efecte anti-inflamatorii și neuroprotectoare.

Ce sunt polifenolii și unde îi găsim?

Polifenolii sunt compuși bioactivi necalorici, larg răspândiți în alimente precum:

  • Fructe de pădure (afine, mure, căpșuni)
  • Cireșe
  • Struguri roșii
  • Citrice
  • Ceai verde și negru
  • Cacao și ciocolată neagră
  • Nuci și semințe
  • Unele plante medicinale

Acești compuși pot fi împărțiți în categorii precum acizi fenolici, flavonoide, stilbeni (precum resveratrolul din struguri) și lignani, fiecare cu proprietăți unice pentru sănătate.

Inflamația și declinul cognitiv

Un număr din ce în cem ai mare de studii de studii sugerează că inflamația cronică, atât la nivelul creierului cât și cea sistemică, reprezintă un mecanism fundamental în declinul cognitiv și în bolile neurodegenerative. Markerii inflamatori precum interleukina-6 (IL-6), factorul de necroză tumorală alfa (TNF-α) și proteina C reactivă (CRP), au fost asociați cu performanțe cognitive mai scăzute și cu un risc crescut de demență.

Aceasta asociere a determinat cercetătorii să testeze ipoteza conform căreia intervențiile anti-inflamatorii, inclusiv suplimentarea cu polifenoli, ar putea preveni sau încetini declinul cognitiv.

Ce spune cea mai recentă meta-analiză

O meta-analiză cuprinzătoare publicată recent în 2024 în revista „Nutrition and Healthy Aging” a examinat efectele suplimentării cu polifenoli atât asupra markerilor inflamatori cât și asupra funcției cognitive. Cercetătorii de la Universitatea din Reading (UK) au analizat zece studii clinice randomizate care au inclus 451 de participanți cu vârste între 20 și 81 de ani.

Rezultate cheie:

  1. Îmbunătățirea memoriei verbale (i.e.: capacitatea de a reține și de a recupera informații în format verbal sau lingvistic): Suplimentarea cu polifenoli a demonstrat o îmbunătățire semnificativă a memoriei verbale.
  2. Funcții executive superioare (i.e.: set de procese mentale complexe care ne permit să planificăm, să ne concentrăm atenția, să reținem instrucțiuni, să jonglăm cu mai multe sarcini și să ne adaptăm la situații noi): S-a observat o îmbunătățire semnificativă a funcțiilor executive.
  3. Reducerea inflamației: Polifenolii au redus semnificativ nivelurile de interleukină-6 din sânge (IL-6).
  4. Efecte nesemnificative: Nu s-au observat diferențe semnificative în memoria de lucru, atenție și abilitățile psihomotorii, precum și în nivelurile proteinei C reactive (CRP) și ale factorului de necroză tumorală alfa (TNF-α).

Tipuri de polifenoli studiați

Cercetătorii au analizat mai multe tipuri de intervenții cu polifenoli:

  • Alimente bogate în antocianine: Concentrat de afine, suc de cireșe, suc de afine și struguri roșii, nectar de prune, băutură de fructe de pădure (conținut de antocianine între 10 și 387 mg/zi)
  • Suplimente cu resveratrol: 200 mg/zi
  • Extracte bogate în polifenoli: Extract de propolis verde brazilian (11 mg/zi de artepillin C) și extract de alge marine bogat în polifenoli (560 mg/zi)

Dozele eficiente

Studiile au demonstrat că doza de polifenoli și durata suplimentării sunt factori importanți pentru obținerea efectelor benefice:

  • Pentru antociani, dozele de 138-387 mg/zi administrate timp de 5-12 săptămâni au arătat cele mai bune rezultate pentru îmbunătățirea memoriei și a funcțiilor executive.
  • Resveratrolul în doză de 200 mg/zi a demonstrat îmbunătățiri la nivelul memoriei și funcției cognitive globale.
  • Extractul de propolis (11 mg/zi de artepillin C) a redus semnificativ IL-6 și IL-1 din ser și a îmbunătățit scorul MMSE (test standardizat, folosit pe scară largă în practica clinică și în cercetare pentru evaluarea funcției cognitive generale), iar efectele au fost mai pronunțate cu cât suplimentarea a fost mai îndelungată (6, 12 și 24 luni).

Mecanismele posibile de acțiune

Efectele benefice ale polifenolilor asupra funcției cognitive pot fi explicate prin mai multe mecanisme:

  1. Acțiunea anti-inflamatorie: Reducerea nivelurilor de IL-6 și a altor marker inflamatori.
  2. Îmbunătățirea fluxului sanguin cerebral: Creșterea perfuziei în regiunile creierului responsabile de funcțiile cognitive.
  3. Stimularea plasticității sinaptice: Îmbunătățirea comunicării între neuroni.
  4. Activarea regiunilor cerebrale: Activarea zonelor precum precuneusul, insula și talamusul, implicate în procesarea cognitive.
  5. Efecte antioxidante: Protecția împotriva stresului oxidative.
  6. Modularea axei intestin-creier: Efecte potențiale asupra microbiotei intestinale cu impact asupra funcției cognitive.

Aplicații practice: Optimizarea aportului de polifenoli

Pe baza acestor descoperiri științifice, iată câteva recomandări pentru creșterea aportului de polifenoli:

  1. Consumă zilnic fructe de pădure: Afinele, murele, zmeura și căpșunile sunt printre cele mai bogate surse de antocianine. Include cel puțin o porție (aproximativ 80g) în dieta zilnică.
  2. Bea suc proaspăt de cireșe sau fructe de pădure: Studiile au folosit sucuri concentrate, deci alege variante cu conținut ridicat de polifenoli și fără zahăr adăugat.
  3. Include struguri roșii și prune în alimentație: Acestea conțin cantități importante de polifenoli benefici.
  4. Consumă ciocolată neagră (>70% cacao): Este o sursă excelentă de flavonoide.
  5. Bea ceai verde sau negru: Ambele sunt bogate în catechine și alte tipuri de polifenoli.
  6. Adaugă condimente precum turmeric și scorțișoară: Conțin polifenoli cu proprietăți anti-inflamatorii.
  7. Optează pentru un pahar de vin roșu: Conține resveratrol, deși consumul trebuie să fie moderat și doar pentru adulții sănătoși.
  8. Nu in ultimul rand, lucrează cu un nutritionst, care te poate ajuta să te descurci in hățisul de informații contradictorii despre nutriție și stil de viață.

Concluzii și perspective

Meta-analiza prezentată oferă dovezi convingătoare că suplimentarea regulată cu polifenoli poate reduce concentrațiile de IL-6 din sânge și poate îmbunătăți memoria verbală și funcția executivă, mai ales la adulții în vârstă. Aceste efecte sunt mai pronunțate la persoanele cu inflamație cronică de grad scăzut, obezitate sau tulburări cognitive ușoare.

Deși sunt necesare mai multe cercetări pentru a stabili dozele optime și durata suplimentării pentru diferite grupuri de vârstă și condiții de sănătate, includerea alimentelor bogate în polifenoli în dieta zilnică reprezintă o strategie promițătoare pentru menținerea sănătății cognitive pe parcursul îmbătrânirii.

În concluzie, studiile sugerează că „mâncarea curcubeu” — o dietă diversă și colorată, bogată în fructe, legume, nuci și semințe — nu este doar benefică pentru sănătatea generală, ci poate fi și un aliat puternic în menținerea clarității și agilității mintale pe măsură ce îmbătrânim.

Antrenează-te pentru longevitate și nu uita să rămâi curios, sănătos și optimist!

Sursa: Effect of polyphenols on inflammation related to cognitive function: a systematic review and meta-analysis of human randomized controlled trials

Notă: Informațiile din acest articol au scop educativ și nu înlocuiesc sfatul medical profesionist. Consultă întotdeauna un specialist înainte de a începe orice regim de suplimentare!


Reprezentativ

Vitamina K, cheia uitată a longevității cognitive? Ce ne spune o cercetare recentă despre sănătatea creierului și alimentație

Într-o epocă în care fiecare deceniu în plus vine cu promisiunea unei vieți active și independente, tot mai mulți specialiști încep să vorbească despre „longevitatea cognitivă” ca parte integrantă a ideii de îmbătrânire sănătoasă. În acest context, un nutrient relativ ignorat de conversațiile despre longevitate – vitamina K – începe să iasă din umbră și să capteze atenția cercetătorilor din domeniul neuroștiințelor și nutriției.

Vitamina K și creierul: de la coagulare la cogniție

Un nou studiu publicat de echipa Human Nutrition Research Center on Aging de la Tufts University aprofundează modul în care deficitul de vitamina K afectează sănătatea cerebrală, în special în regiuni critice pentru memorie și învățare, precum hipocampul. În experimentele pe modele animale, cercetătorii au observat o scădere semnificativă a dezvoltrării neuronale și o creștere a inflamației în creierul șoarecilor privați de această vitamină.

Deși studiul nu stabilește (încă) o relație cauzală directă în cazul oamenilor, concluziile susțin ceea ce alte cercetări observaționale au sugerat deja: un aport nutritive optim de vitamina K ar putea fi asociat cu un declin cognitiv mai lent odată cu înaintarea în vârstă.

În mod tradițional, vitamina K este recunoscută pentru rolul ei în coagularea sângelui, dar în ultimii ani, cercetătorii au început să cerceteze și implicarea sa în sănătatea neuronală. Printre mecanismele discutate se află următoarele:

  • Participarea la activarea proteinelor Gla implicate în funcția neuronală;
  • Susținerea metabolismului sfingolipidelor, esențial pentru menținerea integrității structurale a celulelor nervoase;
  • Efecte antiinflamatorii și antioxidante indirecte, prin reducerea stresului oxidativ cronic.

Cum îți asiguri un aport adecvat de vitamina K?

Există două forme principale (naturale, nu de sinteză) de vitamina K:

  • K1 (filochinonă) – Se găsește în special în legumele cu frunze verzi (varză kale, spanac, broccoli, salată romaine).
  • K2 (menachinonă) – Se regăsește în produse fermentate (precum natto, un aliment japonez pe bază de soia), unele brânzeturi, ficat și gălbenuș de ou.

Adulții sănătoși ar trebui să consume zilnic cel puțin 90–120 mcg de vitamina K, dar studii recente sugerează că beneficiile cognitive ar putea fi maximizate printr-un aport constant, din surse naturale, integrat într-o dietă echilibrată (precum dieta mediteraneană).

Îmbătrânirea nu trebuie să fie sinonimă cu uitarea

Pe măsură ce speranța de viață crește, sănătatea cognitivă devine unul dintre pilonii esențiali ai autonomiei. Iar vestea bună este că modificările simple în dietă, adoptate din timp, pot avea efecte de durată.

Vitamina K nu este o soluție miraculoasă – nu înlocuiește o alimentație variată, exercițiul fizic regulat sau somnul de calitate – dar face parte din acel „mic arsenal” tăcut, dar eficient, al nutriției funcționale.


In concluzie, creierul se hrănește în fiecare zi, nu doar din cărți, ci și din farfurie.

Longevitatea nu înseamnă doar ani în plus, ci ani în care poți să-ți amintești, să gândești, să creezi și să te bucuri de conversații. Așadar, data viitoare când îți pregătești masa, adaugă și o porție de verdeață în farfurie. Poate nu-ți vei aminti mereu unde ai pus cheile, dar îți vei aminti de ce ai ales să ai grijă de tine, din timp.

Pentru longevitatea creierului, nu uita să rămâi curios, sănătos și optimist!

Surse: New Research Deepens Understanding of How Vitamin K Affects Brain Health | Tufts Now

PEXELS.COM/KLAUS NIELSEN

Reprezentativ

Impactul stress-ului asupra nivelului de glucoză

“If you are distressed by anything external, the pain is not due to the thing itself, but to your estimate of it; and this you have the power to revoke at any moment.” – Marcus Aurelius

Stress-ul a devenit o constantă a vieţilor noastre, fie că vorbim de îngrijorări legate de job, relaţii, plata facturilor, sănătate, sau lucruri aparent simple (care se dovedesc a fi complicate), cum ar fi să conduci în Bucureşti :-). Ca strategie personală de lucru, probabil că te-ai gândit cel puţin o dată până acum să anulezi toti stressorii pe care i-ai identificat ca având un efect asupra ta, cu scopul de a duce o viaţă idilică. Pentru că varianta „stress free” nu e posibilă pentru cei mai mulţi dintre noi, ai încercat ulterior să te gândeşti la o abordare mai realistă, citind cărţi (i.e.:de selfhelp sau nu), făcând sport, apelând la specialişti (psihologi, nutriţionişti, antrenori de sport, profesori de yoga, etc) sau pur şi simplu conectându-te social mai mult cu oamenii din “tribul” tău. Dacă ai încercat varianta cu cititul cărţilor, ai ajuns probabil, la un moment dat şi la “Antifragil”, cartea lui Nicolas Taleb, care defineşte fragilitatea ca fiind posibilitatea de a fi afectat(ă) de volatilitate şi incertitudine, două lucruri simple care în final determină un răspuns de stress cronic din partea corpului tău. Soluţia? Migrarea către starea “antifragilă” în care accepţi că stress-ul e legat indisolubil de viaţă. Antrenamentul sistematic pentru “antifragilitate” prezintă avantajul major că te ajută să-ţi dezvolţi abilităţi pe care nu credeai că le vei putea dobândi vreodată, abilităţi care te vor ajuta să treci peste experienţele mai puţin plăcute ale vieţii, devenind în final mai puternic(ă).

Efectele şi simptomele stresului asupra metabolismului

Stress-ul determină răspunsuri adaptative din partea corpului, catalizând mobilizarea de resurse energetice pentru a face faţă stressorului. Există 2 tipuri de stress care, după cum vei vedea mai departe, produc efecte diferite asupra  metabolismului, aparatelor şi sistemelor:

  • Stress-un acut, intens, care produce inhibiţie si scădere ponderală prin:
    • Activarea axei hipotalamo-pituitară-adrenală, ce produce efecte anorexigene (lipsa poftei de mâncare)
    • Activarea sistemului nervos central prin eliberarea de catecolamine, care determină (prin efectele asupra ficatului şi ţesutului adipos alb şi brun) aport alimentar redus şi scădere în greutate
  • Stress cronic ce determină:
    • Efecte orexigene – aport alimentar crescut/hiperfagie, cu alimente extrem de palatabile (gustoase), bogate în ingrediente proinflamatorii (sare, zahăr şi grăsimi)
    • Creşterea masei de ţesut adipos visceral (în jurul organelor interne)
    • Creştere ponderală

Diferenţa între efectele stress-ului acut şi cele ale stress-ului cronic e reprezentată de faptul că stress-ul prelungit (i.e.cronic) transmite organismului mesajul că mediul înconjurator este unul nesigur sau chiar periculos, moment în care se activează mecanismele pro-obezogenice, cu creşterea stratului de ţesut adipos visceral şi depunerea  suplimentară de glicogen în ficat, pentru a fi utilizat de creier imediat, dacă e nevoie.

Legătura dintre stres şi nivelul ridicat al glucozei

Conform British Diabetic Association stress-ul poate determina cresterea nivelului glicemiei, ca urmare a sintezei de cortizol şi adrenalină, cu instalarea răspunsului “fight-or-flight” (“luptă-sau-fugi”). Eliberarea acestor hormoni influenţează mai departe comportamentul insulinei, putând duce în cele din urmă la rezistenţă la insulină. Având în vedere că rolul insulinei este de a facilita pătrunderea glucozei în celule (i.e.: fiind folosită ca sursă de energie intracelulară) rezistenţa la insulină va determina blocarea accesului glucozei la nivel celular cu creşterea consecutivă a cantităţii de glucoză în sânge, deci hiperglicemie.

Conform unui studiu din 2019 şi anxietatea poate determina creşterea glicemiei, care mai departe poate semnala pancreasului să reducă secreţia de insulină sau poate determina apariţia rezistenţei la insulină.

Pentru că vorbim despre efecte care interesează organele anexe ale sistemului digestiv (pancreas, ficat), e important de menţionat că stress-ul cronic poate conduce şi la instalarea diabetului de tip 2 (non-insulinodependent), a refluxului gastro-esofagian, diaree, constipaţie, greaţă, vomă sau dureri de stomac.

Cum să recunoşti efectele stress-ului asupra organismului tău

Stress-ul se manifestă de obicei în planuri diferite: emoţional, fizic, cognitiv şi comportamental iar ca să poţi decela simptomele cât mai rapid este important să fii mindful (atent/ă la corpul tău şi la contextul în care te găseşti). Sper să-ţi fie utilă folosirea listei simptomelor de mai jos, ca instrument de self-check atunci când consideri că e nevoie:

  • Simptome emoţionale
    • Eşti agitat, frustrat, cu stări de dispoziţie fluctuante
    • Te simţi depăşit în raport cu activităţile pe care le ai de făcut zilnic
    • Nu reuşeşti sau reuşeşti foarte greu să te relaxezi
    • Ai o stimă scăzută de sine
    • Eviţi socializarea
  • Simptome fizice:
    • Nivel scăzut de energie, dureri de cap
    • Greaţă, vomă, diaree sau constipaţie
    • Tensiune musculară
    • Dureri în piept, puls mai mare decât valorile cu care eşti obişnuit(ă)
    • Hiposomnie sau insomnie
    • Infecţii sau stări de boală frecvente
    • Scăderea libidoului
    • Nervozitate, agitaţie psihomotorie
    • Gură uscată (hiposecreţie salivară) şi dificultate la înghiţire
  • Simptome cognitive
    • Stare constantă de îngrijorare
    • Uiţi frecvent şi te organizezi mai greu
    • Scăderea capacităţii de concentrare
    • Pesimism
  • Simptome comportamentale
    • Schimbări în apetit (prea mic sau prea mare)
    • Procrastinare şi evitarea responsabilităţilor
    • Dependenţe de alcool, droguri, fumat, dulciuri, etc

Managementul glicemiei prin stil de viaţă

  1. Achiziţionează-ţi un glucometru! Cu ceva timp în urmă achiziţionarea unui glucometru presupunea că eşti ori diabetic, ori de vârsta a treia. Astăzi, pentru construirea unui stil de viaţă sănătos e nevoie să ai un set minim de date şi instrumente (glucometru, tensiometru şi investigaţii de laborator cel puţin anuale).
  2. Fă mişcare cu regularitate! Atât Dietary Guidelines for Americans cât şi OMS recomandă 150-300 minute/săptamână de activitate fizică moderată, incluzând cel puţin 2 antrenamente/săptămână a câte 10 minute de resistance training şi 2 antrenamente/săptămână a câte 10 minute de stretching. Nu uita să te ridici de la birou la fiecare 50 de minute şi să faci câţiva pasi timp de 2-3 minute!
  3. Urmăreşte aportul de carbohidraţi! Nu mai mult de 55-65% (i.e.: 45-55% dacă ai diabet) din totalul caloric al zilei, iar carbohidraţii să fie în principal complecşi (cereale integrale, fructe, legume, nuci şi seminţe).
  4. Hidratează-te! Ai nevoie de 35 ml/kg corp de lichide ( apă, supe, etc) deoarece toate reacţiile biochimice din corpul tău se întâmplă în apă.
  5. Controlează-ţi porţiile. Un infografic extrem de util este instrumentul dezvoltat de Harvard Medical School.
  6. Optează pentru alimente cu indice glicemic scăzut (<55). Mai multe informaţii poţi găsi pe site-ul University of Sidney.
  7. Monitorizează-ţi nivelul de stress – ţine un jurnal zilnic în care să documentezi nivelul de stress perceput şi simptomele;
  8. Construieste-ţi o arhitectură corectă a somnului: cel putin 8 ore de somn, cu cel puţin 25% REM si 25% Deep Sleep. Wearables de tipul inelelor (Oura Ring. Smart Ring for Fitness, Stress, Sleep & Health. )  sau brăţărilor (Mi Smart Band 6 – NFC – Xiaomi Romania) îţi pot oferi feedback valoros.
  9. Manâncă alimente bogate în crom, magneziu si vitaminele B: cereale integrale, nuci, seminţe, banane, legume verzi (salată verde, spanac, kale), dovleac, peşte de dimensiuni mici, fructe, carne roşie, ciocolată neagră).
  10. Păstrează-ţi o greutate sănătoasă (IMC:18,5-24,9), constant. E utilă achiziţionarea unui cântar electronic care măsoara procentul de masă musculară, apă şi pe cel de ţesut adipos.
  11. Consumă alimente pre- si probiotice: anghinare, banane, chefir, iaurt, branză Cheddar si Gouda, murături (în sare, nu în oţet).

În concluzie, stress-ul este o componentă normală a vieţii de zi cu zi, vestea bună fiind că cele mai multe intervenţii pentru readucerea corpului în starea de echilibru le poti face chiar tu.

Nu în ultimul rând , adu-ţi aminte să-ţi faci timp (şi) pentru tine: “There is more to life than increasing its speed.” – Mahatma Gandhi

Surse foto:

www.pexels.com

www.pixabay.com

Reprezentativ

Consumul cronic de alcool: Think Before You Drink

Când vine vorba de consumul de alcool, nostalgicii s-ar putea întreba pe bună dreptate, ca Francois Villon: „Ou sont le neige d’antan”? Acum ceva vreme, alcoolul avea susţinătorii lui publici asumaţi: Humphrey Bogart făcea deliciul ziarelor declarând :“The problem with the world is that everyone is a few drinks behind”, Bette Davies spunea :“There comes a time in every woman’s life when the only thing that helps is a glass of Champagne” , iar Oscar Wilde tragea concluzia că “Work is the curse of the drinking classes.”

Continuă lectura „Consumul cronic de alcool: Think Before You Drink”
Reprezentativ

Ce trebuie să faci pentru a te simţi plin de energie întreaga zi

Ai urmărit vreodată cu un pic de invidie (constructivă, desigur :-)) colegi de serviciu (sau prieteni, amici, cunoştinţe, vecini) care păreau animaţi de un nivel energetic înalt pe tot parcursul zilei? Sau cel puţin până spre după-amiază, când randamentul tău scăzuse deja de câteva ore bune? Te-ai îngrijorat iniţial pentru diferenţa asta, după care ţi-ai spus că pur şi simplu sunteţi diferiti şi că nivelul tău energetic nu are cum să urce spre un nivel optim pentru bioindividualitatea ta? Sau ai căutat în continuare variante pentru a putea fi activ(ă) şi eficient(ă) o perioadă mai lungă din zi, dar ai cedat deznădăjduit(ă) în faţa rafturilor cu vitamine, minerale, preparate vegetale (de tipul ginseng şi guarana), neştiind ce să alegi în final?

Indiferent ce tip de experienţă (din cele de mai sus) ai avut în demersul tău de a fi o persoană cu un nivel mai ridicat de energie vitală, datele bazate pe evidenţe ştiinţifice vin cu veşti foarte bune pentru tine. Ai nevoie doar de planificare şi determinare pentru a opera câteva mici intervenţii (pe care să le susţii pe termen lung) în stilul tău de viaţă. Iată care sunt acestea:

Continuă lectura „Ce trebuie să faci pentru a te simţi plin de energie întreaga zi”
Reprezentativ

Nutriția pediatrică – importanța alimentației de calitate în viața copiilor

Good food is very often, even most often, simple food.” Anthony Bourdain

Calitatea alimentaţiei este o componentă esențială a sănătăţii, iar mediul familial, social și cultural sunt factori importanți în modelarea preferințelor și a comportamentelor alimentare, inclusiv la copii. În vederea dobândirii şi menținerii unei stări de sănătate optime, nutriția pediatrică este extrem de importantă deoarece copiii au nevoie de un aport adecvat caracteristic vârstei, de energie și nutrienți pentru creștere și dezvoltare armonioasă. Mai mult, alimentația joacă un rol vital si în ceea ce priveşte activitatea de prevenţie și/sau intervenţie terapeutică pentru tratamentul unor boli ale copiilor, precum obezitatea, anemia, afecţiunile cavităţii orale şi bolile cardiovasculare. În acest articol vei afla mai multe despre importanța nutriției în viața copiilor și despre efectele pozitive ale unor modele alimentare sănătoase și durabile.

Continuă lectura „Nutriția pediatrică – importanța alimentației de calitate în viața copiilor”
Reprezentativ

Dereglările hormonale – Informații utile pentru buna funcționare a organismului

The more you worry, the more you throw off the delicate balance of hormones required for health.

Andrew Bernstein

În articolul de mai jos vei descoperi ce sunt tulburările hormonale, care sunt cauzele, semnele și simptomele lor, ce analize trebuie să faci pentru a le depista, vei afla ce opțiuni de management există în acest sens, precum și unele sfaturi utile în cazul în care suferi deja de o astfel de problemă.

Hormonii sunt mesageri chimici secretaţi de glandele endocrine, transportaţi în sânge (prin procesul de difuzie) şi din sânge, mai departe, în tot organismul, având efecte marcate asupra sănătăţii tale mintale, fizice şi emoţionale. Sistemul endocrin este suma tuturor glandelor endocrine ce produc hormoni care acţionează la nivelul ţesuturilor, aparatelor şi sistemelor corpului, cu scopul de a regla funcţiile vitale(e.g.:metabolism, creştere, reproducere, somn, etc). Stilul de viaţă, expozomul (i.e.:factorii de mediu la care eşti expus/ă), vârsta şi starea ta de sanătate îţi amprentează nivelul hormonal, putând genera în timp dezechilibre.  Atunci când apar dereglări ale acestor mesageri chimici este afectată funcționarea normală a organismului ca întreg, cu apariţia ulterioară a diferitelor manifestări clinice. Iată de ce atunci când te confrunţi cu alterări ale stării de sănătate, este foarte utilă o vizită la specialist, care va recomanda cel mai probabil, printre alte investigaţii şi testele de laborator.

Ce semne clinice pot crea suspiciunea că suferi de o tulburare hormonală? Persoanele afectate de dereglări hormonale se îngrașă mai repede, simt permanent lipsa de energie, dezvoltă acnee severă, se pot confrunta cu menstruaţii neregulate, cu căderea părului sau, dimpotrivă, cu pilozitate excesivă, anxietate, sterilitate, iar simptomele nu se opresc aici. Pentru a înțelege mai bine acest fenomen este importantă o informare amănunțită, pentru că dezechilibrele hormonale cronice pot conduce la instalarea unor patologii complexe.

Continuă lectura „Dereglările hormonale – Informații utile pentru buna funcționare a organismului”
Reprezentativ

Durata și calitatea somnului prezintă o influență majoră asupra metabolismului tău. Descoperă căile prin care poți avea un somn mai bun!

Durata si calitatea somnului. Secrete pentru a avea un somn mai bun.

Somnul calitativ are o influență crucială asupra sănătății și performanței mentale, menține starea de bine și prezintă un rol esențial în stabilizarea stărilor de dispoziție. Privarea de somn, pe de altă parte, determină în timp creșterea riscului de a dezvolta afecțiuni cardiovasculare, obezitate sau demență. Contrar percepţiei des întalnite că somnul ar fi doar o perioadă de “repaus”, atunci când dormim au loc multiple procese restauratoare, eliminarea toxinelor și multe alte acţiuni de importanţă cardinală pentru buna funcționare a organismului. 

O cercetare din 2021 a universitatii Tohoku din Japonia a arătat legătura directă dintre afectarea arhitecturii somnului şi instalarea bolilor Alzheimer şi Parkinson. Concret, o persoană cu perturbări cronice ale calităţii somnului prezintă un risc de 1,5 ori mai mare să dezvolte boala Alzheimer. Concluzia cercetarii a fost că scăderea calităţii somnului ar funcţiona ca şi biomarker pentru cele două patologii mai sus mentionate. Aceasta se traduce prin faptul că semnalarea şi investigarea perturbării somnului sunt foarte importante pentru că pot conduce la diagnosticarea precoce a patologiilor neurodegenerative de tip Alzheimer şi Parkinson.

Nu în ultimul rând, somnul este un modulator al funcţiei endocrine şi al metabolismului glucozei, scăderea calitatii somnului ducând la:

  • reducerea toleranţei la glucoză
  • diminuarea sensibilităţii la insulină
  • creşterea concentraţiei de cortizol seara
  • nivel ridicat al grelinei şi scăzut al leptinei, cu creşterea consecutivă a apetitului.

De altfel, studiile epidemiologice au arătat legătura directă dintre perturbarea calităţii şi duratei somnului pe de o parte şi creşterea riscului de obezitate pe de altă parte.

Continuă lectura „Durata și calitatea somnului prezintă o influență majoră asupra metabolismului tău. Descoperă căile prin care poți avea un somn mai bun!”
Reprezentativ

Stilul de viață sănătos – esențial pentru sănătate şi longevitate. Ce este, care sunt beneficiile lui și cum îl poți construi?

În ultimii ani s-a observat o creştere a interesului populatei generale pentru adoptarea unui stil de viață sănătos, datorită numeroaselor beneficii pe care le are acesta pentru sănătate și nu numai. Însă, pentru a fi construit corect și complet, trebuie să se țină cont de mai mulți factori, cum ar fi alimentația și activitatea fizică. Una dintre cele mai apreciate și căutate metode prin care se poate face (cu şanse mari de reuşită) o schimbare pozitivă în ceea ce privește sănătatea generală și aspectul fizic, este consilierea nutrițională . În calitate de client la Cilantro.ro, beneficiezi de educație nutrițională, planuri alimentare, coaching motivațional, informații despre nutriția integrativă și soluții pentru a construi un stil de viață sănătos, astfel încât să te bucuri plenar de o viață sănătoasă și îndelungată.

Continuă lectura „Stilul de viață sănătos – esențial pentru sănătate şi longevitate. Ce este, care sunt beneficiile lui și cum îl poți construi?”
Reprezentativ

Alergiile alimentare – cauze, reacții și măsuri de prevenţie

Alergiile reprezintă cea mai comună formă de patologie imunitară, având un mecanism comun care include IgE, mastocite, eozinofile si alergeni.

Alergenii sunt antigeni care determină răspunsul alergic şi se încadrează în urmatoarele categorii:

  1. Produse din plante – e.g.: polen, etc
  2. Alimente – e.g.: lactate, fructe de mare, nuci, etc
  3. Animale e.g: caini, pisici, etc
  4. Venin de insecte
  5. Medicamente

De ce am ales sa vorbesc în articolul acesta despre alergiile alimentare? Pentru că ele sunt o problema de sănătate publică ce afectează atât adulţii cât şi copiii, iar în ultimii 30 de ani prevalenţa lor a crescut semnificativ.

Continuă lectura „Alergiile alimentare – cauze, reacții și măsuri de prevenţie”
Reprezentativ

A fi sau a nu fi vegetarian?

“By eating meat we share the responsibility of climate change, the destruction of our forests, and the poisoning of our air and water. The simple act of becoming a vegetarian will make a difference in the health of our planet.”

Thich Nhat Hanh, The World We Have: A Buddhist Approach to Peace and Ecology

Dacă ţi-ai pus întrebarea din titlu cel puţin o dată în ultimele luni, articolul scris de mine te va ajuta să faci alegerea potrivită. De ce spun asta? Pentru că de aici vei afla informaţii relevante, de actualitate, ancorate în date ştiinţifice recente, aşa încât să-ţi poti alege modelul alimentar potrivit, ajutat fiind de specialistul în nutriţie. De ce ai nevoie de ghidaj din partea unui profesionist fie acesta nutriţionist, dietetician, nutrition health coach, etc? Ca să ştii ce avantaje îţi oferă vegetarianismul sau veganismul, dar să fii conştient(ă) şi de riscurile la care te expui. Îţi propun să începem cu:

Continuă lectura „A fi sau a nu fi vegetarian?”
Reprezentativ

Fibrele alimentare-esenţiale pentru un stil de viaţă sănătos

„Like the stomach, the heart too, wants different diets” – Gustave Flaubert

Istoria fibrelor alimentare începe în Grecia antică, unde a fost documentat pentru prima dată rolul acestora în prevenţia constipaţiei. În 1930 J.H. Kelogg (i.e.:faimosul medic american „inventator” al cerealelor procesate) a completat beneficiul descoperit de grecii antici, cu efectele pozitive asupra pacienţilor ce primiseră diagnostic de colită. Dacă eşti curioasă/curios să afli mai multe despre Kelogg (şi) dintr-o perspectivă artistică (destul de contestată 🙂 ), vă recomand filmul The Road to Wellville o comedy-drama cu o distribuţie interesantă. Întorcându-ne la istoria fibrelor, abia în 1953 a fost folosit termenul de „fibre alimentare”, fiind lansat de Dr. Eben Hipsley, într-un articol medical despre toxemia gravidică.

Continuă lectura „Fibrele alimentare-esenţiale pentru un stil de viaţă sănătos”
Reprezentativ

Motivația ta pentru slăbit : ce este, de ce e atat de importantă și cum o obţii?

persoana masurandu-si talia

Din cauza numărului tot mai mare de persoane care se confruntă cu o creștere ponderală (i.e.: la nivel mondial vorbim deja de o epidemie a obezităţii), a crescut considerabil nivelul de interes al populaţiei generale în ceea ce privește optimizarea stilul de viață. Ca urmare, se impune o discuţie si asupra rolului pivotal al motivației în procesul de reducere şi/sau menținere a greutății unei persoane.

 În prezent, consilierea nutrițională reprezintă o modalitate eficientă și din ce în ce mai căutată de persoanele care se confruntă cu diverse probleme de sănătate, care îsi doresc o schimbare pozitivă a aspectului fizic sau cele care sunt preocupate de strategiile antiageing. În calitate de client al Cilantro.ro, beneficiezi de educaţie nutriţitională, planuri alimentare, coaching motivaţional, informații în tot ceea ce cuprinde nutriția integrativă și  soluţii pentru ca stilul de viață pe care te ajut să ţi-l construieşti, să fie unul permanent.

Cuprins:

Motivația pentru slăbit – esențială în reducerea și menținerea greutății.

Motivația pentru slăbit – importanța pe care o are pentru sănătatea doamnelor/domnişoarelor.

Cum să-ți găsești (sau contruiesti 🙂 ) motivația pentru a slăbi?

Ce avantaje există dacă ai si îţi menţii motivaţia?

Motivația pentru slăbit – esențială în reducerea și menținerea greutății.

Există numeroase motive care determină creşterea în greutate a unei persoane. Spre exemplu, potrivit autorilor lucrării „The association between short sleep duration and weight gain is dependent on disinhibited eating behaviour in adults”, publicată în anul 2011, persoanele care au un somn cu o durată scurtă și o alimentație incorectă sunt mai predispuse să ia în greutate și să se confrunte cu creşterea circumferinței abdominale (i.e.: ceea ce în timp s-a dovedit că determină instalarea bolilor cronice: diabet de tip 2, boli cardiovasculare, etc).

Dacă dorești să reduci sau să îți menții greutatea, ai nevoie de ajutorul unui specialist care să te ghideze într-un mod profesionist și eficient în călătoria pe care urmează să o parcurgi. Specialistul te poate ajuta să îţi îmbunătăţesti calitatea si arhitectura somnului, ceea ce în perspectivă îţi asigură un nivel superior de energie vitală. Aceasta din urmă va antrena mai departe creşterea nivelului tău de motivaţie în privinţa schimbării stilului de viaţă.

Continuă lectura „Motivația ta pentru slăbit : ce este, de ce e atat de importantă și cum o obţii?”
Reprezentativ

Sănătos sau bolnav? Determinanţii sociali ai stării de sănătate pot face diferenţa între cele 2 stări

În ultimii ani a devenit din ce în ce mai clar (pentru societăţile avansate, cel puţin) că starea de sănătate (ca şi cea de boală, de altfel) este multifactorială.

Continuă lectura „Sănătos sau bolnav? Determinanţii sociali ai stării de sănătate pot face diferenţa între cele 2 stări”
Reprezentativ

Beta glucanii – o sursă naturala importanta pentru cresterea imunitatii

Nu-i aşa că, cel putin in ultimul timp, din ce in ce mai multi dintre noi am devenit preocupati sa cautam stiluri de viata, interventii nutritionale, alimente si multe alte lucruri care sa ne ajute sa ne modulam in sens pozitiv nivelul imunitatii? Pornind de la preocuparea aceasta „colectiva”, am lasat deoparte vitaminele si mineralele (i.e.: nu pentru a le minimiza rolul, ci pentru ca sunt „acoperite” ca subiecte de catre o multime de surse) si mi-am adus aminte de beta glucani. Si unde puteam sa caut testarea ştiinţifică a legaturii lor cu imunitatea decat in baza de date a National Institutes of Health?

Continuă lectura „Beta glucanii – o sursă naturala importanta pentru cresterea imunitatii”
Cilantro nutritie integrativa
Despre mine Programări Întrebări frecvente Contact
Prima pagina Servicii Blog
Politica cookie Preferinte cookie Politica GDPR
Facebook Instagram