Când vine vorba de consumul de alcool, nostalgicii s-ar putea întreba pe bună dreptate, ca Francois Villon: „Ou sont le neige d’antan”? Acum ceva vreme, alcoolul avea susţinătorii lui publici asumaţi: Humphrey Bogart făcea deliciul ziarelor declarând :“The problem with the world is that everyone is a few drinks behind”, Bette Davies spunea :“There comes a time in every woman’s life when the only thing that helps is a glass of Champagne” , iar Oscar Wilde tragea concluzia că “Work is the curse of the drinking classes.”
Fast forward multe zeci de ani mai târziu, în zilele noastre, în care romantismul de genul celui de mai sus a (cam) dispărut iar cercetarea ştiinţifică îşi face treaba şi aduce informaţie cantitativă foarte valoroasă. Cum? Prin intermediul OMS, EU şi a altor instituţii care declară (i.e.: bazat pe evidenţe ştiinţifice) că alcoolul este legat direct de creşterea riscului de îmbolnăvire pentru nu mai puţin de 200 de sindroame şi boli (inclusiv cel puţin 7 tipuri de cancer). Numai în EU consumul scăzut spre moderat de alcool a fost responsabil în 2017 pentru diagnosticarea a 23.000 de noi cazuri de cancer, jumatate dintre aceastea fiind cancere de sân la femei.
Continut
Deschizătorii de drumuri în sănătate publică
Plecând de la aceste date clinice, Irlanda s-a hotarât să fie prima ţară din EU care impune (începând cu luna mai 2026) înscrierea obligatorie pe etichetele produselor care conţin alcool, a riscurilor acestuia asupra sănătăţii . Acţiunea responsabilă şi de pionierat a Irlandei nu a rămas „neabordată” de către industria de profil ce a „taxat” claim-ul care face legatura directă între consumul frecvent de alcool şi boala oncologică, ca fiind „nedovedit şi nerezolnabil”. În acelasi timp, reprezentanţii industriei au formulat şi propunerea ca Irlanda să astepte momentul în care se va agrea un format unic, digital şi off-label, al informaţiei legate de patologiile asociate consumului de alcool, în speranţa ca acest format va exclude avertismentul legat de cancer.
În 2022, cu ajutorul fondurilor EU’s Europe’s Beating Cancer Plan, Divizia europeana a OMS a lansat Evidence into Action Alcohol Project (EVID-ACTION), cu obiectivul declarat de a ajuta/ghida şi alte ţări în afară de Irlanda, să implementeze măsuri similare de health awareness, cu focus specific asupra riscului de cancer.
Dreptul de a şti
Până la urmă, ai putea să te întrebi de ce ONG-urile, institutele de research şi cele de reglementare în politici publice depun eforturi convergente şi consistente în direcţia avertizărilor legate de sanătate, în ceea ce priveşte consumul produselor formulate pe bază de alcool? Pentru ca tu să poţi lua o decizie informată (i.e.: chiar la momentul achiziţiei produsului), bazată pe date clinice, având la dispozitie o eticheta similară celei nutriţionale/alimentare, care respectă dreptul consumatorului de a şti.
Consumul de alcool şi patologia oncologică
În ultimii 10 ani s-au facut progrese extraordinare în ceea ce priveşte agregarea datelor clinice ce corelează consumul de alcool cu instalarea diferitelor tipuri de cancer: gură, faringe, laringe, esofag, ficat, colorectal, sân, stomac, plamân, pancreas, piele (i.e.:melanom), etc. World Cancer research Fund si American Institute of Cancer Research au publicat un raport în 2018 care documentează în amănunt mecanisme, riscuri şi dovezi stiinţifice.
În 2019, International Agency for Research on Cancer/OMS publicau date îngrijoratoare referitoare la consumul de alcool care era identificat cu risc foarte important în dezvoltarea cancerului şi în moartea consecutivă patologiei oncologice. În cifre, în 2016 la nivel global au fost 376.200 decese din cauza relaţiei cancer-alcool, ceea ce reflectă 4.2% din totalul deceselor legate de cancer.
Impactul consumului de alcool asupra onset-ului cancerului în 2016 a variat în funcţie de grupa de vârstă. Proporţia deceselor survenite ca urmare a cancerului atribuit alcoolului a fost, la capetele spectrului, de :
- 13.9% pentru persoanele cu vârstă între 30–34 de ani,
- 2.7% pentru persoanele în vârsta de 80–84 ani.
Concluzia a fost că prevalenţa cancerului atribuibil consumului de alcool poate fi scăzută prin:
- Intervenţii la nivel individual şi social care să scadă consumul de alcool.
- Măsuri care să targheteze acei factori de risc asociaţi consumului de alcool
Ca urmare a dovezilor stiinţifice relevante, International Agency for Research on Cancer (IARC) a clasificat consumul de alcool ca fiind carcinogenic pentru oameni şi l-a încadrat corespunzator în Grupul 1.
În loc de concluzie mai adaug doar faptul că redactarea Dietary Guidelines for Americans la fiecare 5 ani este o luptă continuă între reprezentanţii industriilor şi experţii ce formează Advisory Committee. Despre confruntarea cu lobbystii industriei prelucratoare de carne am dat detalii în alte articole. În ceea ce priveşte industria producatoare de alcool, e important de subliniat că Dr. Dariush Mozaffarian, unul dintre experţii care participă la redactarea Ghidului, Decan al Tufts University Friedman School of Nutrition Science and Policy, declara că nereuşita includerii mai multor restricţii cu privire la consumul de zahăr şi alcool e un alt exemplu trist al trendului crescător de „politics trumping science.”
Rămâi curios, sănătos şi optimist!
Surse foto:
www.pexels.com
www.pixabay.com
