Alergiile reprezintă cea mai comună formă de patologie imunitară, având un mecanism comun care include IgE, mastocite, eozinofile si alergeni.
Alergenii sunt antigeni care determină răspunsul alergic şi se încadrează în urmatoarele categorii:
- Produse din plante – e.g.: polen, etc
- Alimente – e.g.: lactate, fructe de mare, nuci, etc
- Animale e.g: caini, pisici, etc
- Venin de insecte
- Medicamente
De ce am ales sa vorbesc în articolul acesta despre alergiile alimentare? Pentru că ele sunt o problema de sănătate publică ce afectează atât adulţii cât şi copiii, iar în ultimii 30 de ani prevalenţa lor a crescut semnificativ.
În cazul specific al alergiilor alimentare, acestea sunt declanşate atunci când sistemul imunitar tratează o anumită componentă/macronutrient dintr-un aliment (de cele mai multe ori, proteina) ca fiind periculoasă pentru tine.
Reacțiile declanșate de alimente pot apărea brusc, în decurs de două ore de la ingestie, sau pot fi întârziate cu până la 48 ore de la momentul consumarii alimentului. Adesea, simptomele sunt ușoare: furnicături ale buzelor, prurit sau erupții cutanate. În unele cazuri, însă, alergia alimentară poate fi foarte gravă și chiar fatală.
Primele alergii alimentare apar, de obicei, înainte de vârsta de 4 de ani. Motivul este că până la această vârstă, sistemul digestiv și sistemul imunitar nu au ajuns încă la maturitate.
Continut
Tipuri de alergii alimentare
Există trei categorii sau tipuri de alergii alimentare:
- Alergiile induse de imunoglobulină E (IgE) – simptomele sunt cauzate de producerea de anticorpi numiți IgE de către sistemul imunitar. Acest tip de alergie alimentară poate provoca anafilaxie(o reacție alergică ce ne pune viața în pericol), astm, sindromul alergiei orale, etc.
- Alergii non-IgE induse – atunci când reacția alergică este cauzată de limfocitele Th2, care sunt foarte „pricepute” în a produce citokine de tipul Il-4 si Il-5. Aceste citokine au rol foarte important în sensibilizarea imediată cu rol fundamental în boala alergică. În final, acest mecanism are ca rezultat creşterea şi activarea eozinofilelor, aşa cum e cazul în boala celiacă şi dermatita herpetiformă.
- Alergii mixte (cazul dermatitei atopice), mediate atât IgE cât şi non IgE.
Alergii alimentare induse de IgE:
În acest tip de alergii, instalarea răspunsului imun după expunerea la alergen prin inhalare, contact sau ingestie, se realizează într-un interval de timp care poate dura de la câteva minute la câteva ore. Simptomele pot apărea la nivelul tractului gastro-intestinal, al pielii sau al aparatului respirator iar ca si amplitudine, manifestarile pot varia de la simpla urticarie până la anafilaxie.
Alergii alimentare induse non-IgE
Cele mai multe dintre simptomele alergiilor alimentare induse non-IgE se instalează mai lent, într-un interval de timp cuprins între 2-6 ore. Nu implică manifestări la nivel respirator, cardiovascular sau sistemic, deci au o amplitudine mult mai redusă decât alergiile mediate IgE.
Atunci când apare o reacție alergică indusă non-IgE, de obicei nu este necesar să se injecteze epinefrină. În general, cel mai bun mod de a gestiona aceste alergii este pur şi simplu evitarea alimentelor care provoacă reacția.
Principalele alimente care provoacă alergii
Lista de alimente care provoacă alergii nu este identică în toate țările, aceasta variind în funcție de modelul alimentar al fiecărei populaţii. Spre exemplu, japonezii vor avea o predispoziție pentru alergia alimentară la orez, în timp ce locuitorii țărilor scandinave vor fi mai predispuși la alergia alimentară la pește.
Dacă te întrebi care sunt alimentele responsabile pentru cele mai multe dintre alergiile alimentare severe, le găsesti chiar aici:
- arahide;
- nuci (migdale, nuci de Brazilia, caju, alune sau avelines, nuci de macadamia, nuci pecan, nuci de pin, fistic, nuci);
- lapte de vacă;
- ouă;
- pește;
- fructe de mare (în special crab, homar și creveți);
- soia;
- grâu (și soiuri conexe de cereale: kamut, alac, etc);
- semințe de susan.
Acestea sunt considerate alimente alergene atât la copii, cât și la adulți. În cazul infanţilor, cel mai întâlnit tip de alergie alimentară este cel la laptele de vacă. Onset-ul acestei alergii alimentare are loc cel mai adesea înainte de perioada în care părinții au hotărât introducerea de alimente solide în dieta zilnică a celui mic.
Ce este o reacție alergică?
Când funcționează corect, sistemul imunitar detectează un virus, de exemplu, și produce anticorpi (imunoglobuline sau Ig) pentru a lupta împotriva acestuia. În cazul unei persoane care are alergie la anumite alimente sau compuşi ai alimentelor, sistemul imunitar se manifestă necorespunzător: atacă antigenul produs de aliment, în încercarea de a elimina presupusul pericol la adresa organismului.
În teorie, simptomele unei alergii la alimente apar în momentul celui de-al doilea contact cu acestea. La primul contact cu alergenul alimentar, organismul, mai precis sistemul imunitar, devine sensibil. La următorul contact, va fi gata să reacționeze.
O categorie aparte este reprezentată de alergiile alimentare încrucișate, iar aici sunt incluse substanțe care prezintă similarități(cu un alergen identificat anterior) în privința structurii chimice/a moleculei. De exemplu, o persoană care prezintă alergie alimentară la laptele de vacă poate fi alergică și la cel de capră din cauza similarității proteinelor. Unii oameni care știu că sunt alergici la un anumit aliment preferă să nu consume alte alimente din aceeași familie, de teamă că vor declanșa o reacție imună. Totuși, este de preferat să mergi la un dietetician înainte de a lua decizia de a exclude unele alimente din dieta ta zilnică pentru a nu suferi deficiențe în cazul în care ai acționat greșit. Pentru depistarea alergiilor încrucişate se folosesc testele cutanate.
Persoanele cu alergii la polen pot fi, de asemenea, alergice la fructe sau legume proaspete sau nuci. Acest lucru se numește sindrom de alergie orală. De exemplu, o persoană care este alergică la polenul de mesteacăn poate avea furnicături ale buzelor, limbii, vălului palatin și gâtului atunci când mănâncă un măr crud sau morcov. Simptomele acestui sindrom sunt de obicei ușoare și riscul de anafilaxie este scăzut. Această reacție apare numai în cazul produselor crude, deoarece gătitul distruge alergenul prin modificarea structurii proteinei.
Cât de frecvente sunt alergiile alimentare?
Aproximativ un sfert dintre familii consideră că cel puțin un membru al familiei are o alergie alimentară, potrivit diferitelor sondaje. Astăzi, 5% până la 6% dintre copii au cel puțin o alergie alimentară.
Simptomele alergiei alimentare
Semiologia alergiilor variază în natură și intensitate de la persoană la persoană și pot include oricare dintre următoarele simptome, singure sau în combinație:
- simptome ale pielii: mâncărime, roșeață, umflarea buzelor, feței și membrelor, erupții cutanate;
- simptome respiratorii: dificultăți de respirație, respirație șuierătoare, senzație de umflare a gâtului, senzație de sufocare;
- simptome digestive: vărsături, stări de greață, diaree, colici și crampe abdominale (dacă acestea sunt singurele simptome detectate, este posibil alergia alimentară să nu fie răspunsul corect, ci să fie vorba despre o altă problemă de sănătate);
- simptome cardiovasculare: pierderea conștienței, stări de amețeală, puls slab și paloare.
Pentru ca reacțiile anafilactice să fie luate în considerare, simptomele ar trebui să se manifeste violent și să fie vorba despre simptome combinate (digestive + respiratorii, spre exemplu). Pentru a fi un șoc anafilactic, trebuie ca tensiunea arterială să sufere o scădere semnificativă.
Cum este diagnosticată alergia alimentară?
De obicei, medicul începe cu a investiga istoricul pacientului prin anamneză, care poate lua în calcul şi jurnalul alimentar al clientului . Specialistul te va întreaba despre momentul în care simptomele și-au făcut debutul, despre ce incluzi în dieta zilnică, cu ce frecvenţă consumi anumite alimente, etc. În cele din urmă, el își completează diagnosticul prin efectuarea unuia sau mai multora dintre următoarele teste, după caz:
- Teste de piele: o picătură dintr-o serie de soluții care conțin o cantitate mică de alergen se aplică în diferite zone ale pielii. Apoi, folosind un ac, se înțeapă ușor pielea în care se află extractul;
- Invesigaţii „in vitro”: testul de laborator Elisa, testul de activare al bazofilelor, secreţia de citokine, etc;
- Test de „provocare”: acest test necesită o cantitate progresivă de alimente care trebuie ingerate. Se face numai în spital, sub atenta supraveghere a unui alergolog;
- Diete de eliminare urmate de reintroducerea treptată a alimentelor suspicionate a fi alergogene;
În cazul în care testul efectuat la alergolog arată faptul că prezinți simptome de alergii de acest tip, atunci medicul tău îți va prescrie un tratament potrivit nevoilor tale.
Cum evoluează alergia alimentară?
Este foarte important să stii la ce tipuri de alimente reacționează corpul tău ca să poți face un management corect al bolii alergice (alături de alergolog, dietetician, pneumolog sau cardiolog dacă este cazul). Aceasta pentru că după durata de timp în care produc efecte, alergiile se împart în 2 categorii:
- Alergii care tind să dispară în timp: alergii la laptele de vacă, ouă și soia;
- Alergii care produc efecte pe durată lungă si foarte lungă: alergii la arahide, nuci, pește, fructe de mare și susan.
Reacția și șocul anafilactic
Se estimează că 1% până la 2% din populație este expusă riscului de reacții anafilactice. Aproximativ una din trei reacții anafilactice este cauzată de un aliment cu potenţial alergogen. Dacă nu este tratată rapid, reacția anafilactică poate progresa la șoc anafilactic, adică o scădere a tensiunii arteriale, pierderea conștienței și eventual, moartea, în câteva minute. Alergiile la arahide, nuci, pește și fructe de mare sunt cel mai adesea cauzele reacțiilor anafilactice.
Persoane cu predispoziţie la alergia alimentară
Când vorbim despre alergie alimentară la copii, ne referim la cei care suferă de eczeme, astm sau urticarie, dar și la copiii obezi. De asemenea, există și categoria copiilor cu predispoziție la alergie alimentară care provin din familii în care părinții suferă de una sau mai multe forme de alergie.
Potrivit unui studiu american care a implicat 4,200 de copii, copiii obezi prezintă un risc crescut de alergie la lactate. Legătura cauzală dintre obezitate și alergiile alimentare nu a fost încă demonstrată.
De asemenea, poate exista o legătură între astm și excesul de greutate.
Persoane cu risc de anafilaxie
În general, vorbim despre persoanele care au avut deja o reacție anafilactică, despre persoanele care, pe lângă faptul că au una sau mai multe alergii alimentare, au, de asemenea, astm, mai ales dacă boala nu este ținută corect cub observație.
O categorie de risc specială o reprezintă adolescenții, fiind considerați mai expuși riscului, deoarece ei tind să nu își informeze prietenii și familia despre alergiile alimentare și, deci, să nu le trateze așa cum o impune conduita clinică.
Alergia alimentară: măsuri preventive
Există o serie de măsuri pe care le poți lua pentru a evita apariția de alergii alimentare atât la bebeluși, copii, cât și la adulți:
Întârzierea introducerii alimentelor potențial alergogene la copii (pește, ouă, arahide etc.)
În general, medicii recomandă introducerea alimentelor pe rând și monitorizarea oricăror reacții anormale. În plus, dacă aștepți până când copilul este suficient de mare pentru a descrie verbal disconfortul (dacă acesta apare), ai mai multe șanse de a detecta posibilele alergii.
Consumul de omega-3 în timpul sarcinii
Cercetătorii cred că prezența ridicată a omega-6 în dietă (și, prin urmare, prezența scăzută a omega-3) ar putea ajuta la creșterea incidenței alergiilor de toate tipurile. Omega-6 ar face organismul mai sensibil la alergeni și ar provoca inflamații. Diverse studii au evaluat efectul consumului de pește gras sau al administrării de suplimente de ulei de pește în timpul sarcinii, alăptării sau copilăriei asupra debutului alergiilor la copii.
Urmează o dietă hipoalergenică în timpul alăptării
Această dietă destul de restrictivă necesită evitarea principalelor alimente alergogene, cum ar fi laptele de vacă, ouăle și nucile, pentru a evita expunerea copilului. Decizia de a urma o astfel de dietă se ia de la caz la caz. Monitorizarea unei astfel de diete trebuie să se facă sub supravegherea unui profesionist din domeniul sănătății, pentru a evita deficiențele nutriționale ale mamei.
Contraindicație: Această dietă este contraindicată în timpul sarcinii, pentru că nu reduce riscul de alergie la copii și poate duce la probleme de malnutriție la mamă și făt.
In concluzie, alergia alimentară este o afecțiune cu impact semnificativ asupra sănătăţii, mai ales dacă ne gândim la cea indusă de IgE.
Dacă explicațiile oferite în acest articol te-au pus pe gânduri si te-ai decis sa îţi schimbi modelul alimentar, poți citi mai multe despre nutriție și un stil de viață sănătos pe cilantro.ro. Tot acolo afli și cum îţi poţi construi stilul primar şi secundar de nutriţie pentru a rămâne sănătos.
Rămâi curios, sănătos şi optimist!
Sursa foto: freepik.com
Surse:
Food Allergies | Causes, Symptoms & Treatment | ACAAI Public Website
Food allergy – Symptoms and causes – Mayo Clinic
