Continut
În ultimii ani a devenit din ce în ce mai clar (pentru societăţile avansate, cel puţin) că starea de sănătate (ca şi cea de boală, de altfel) este multifactorială.
Plecând de la acest aspect dovedit clar, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a şi înfiinţat un departament care se numeşte chiar aşa : „The Department of Social Determinants of Health”, al cărui sop iniţial a fost identifice cauzele sociale ce ar putea conduce la o stare deteriorată a sănătăţii. În continuare OMS a grupat, structurat şi definit aceste cauze (i.e.:determinanţii sociali), pentru a fi gata să fie studiate mai departe în relaţie cu diverse patologii.
Din punctul de vedere al OMS, Determinanţii Sociali ai Sănătăţii (DSS) sunt reprezentaţi de contextul în care o persoană se naşte, creşte, trăieşte, lucrează şi înainteaza în vârstă (ca să nu zic ” îmbatrâneşte” 🙂 ). Plecând de la această definiţie, programul guvernamental al USA „Healthy People 2020” a propus 5 domenii în care să poată fi organizaţi aceşti 5 factori:
- Stabilitate economică
- Educaţie
- Sănătate şi sistem de sănătate
- Vecinătate şi mediu construit
- Context social individual şi al comunităţii
Până la această ora, doar Australia si SUA au gândit paşi mai departe pentru integrarea acestor factori în practica specialiştilor de nutriţie. Însă trendul este evident, iar anii ce vor urma vor aduce schimbări importante în multe ţări, în ceea ce priveşte practica de nutriţie şi medicina de lifestyle.
Cum s-ar traduce acest lucru în experienţa ta de client/pacient care interacţionează cu un specialist în nutriţie ce a fost expus la studiul şi impactul acestor determinanţi? În primul rând şedinţa/interacţiunea cu specialistul ar trebui să dureze undeva între 60 şi 90 de minute (sau chiar mai mult), timp în care dincolo de anamneza nutriţională, dietetică sau interviul motivaţional, ţi se va administra un chestionar al cărui rezultat va fi un assesment cantitativ şi calitativ al :
- Satisfacţiei profesionale şi confortului tău financiar
- Stării tale de sănătate (cât şi cum dormi, cât şi ce sport faci, cu ce şi cu câte boli cronice ai fost diagnosticat, etc). Starea sistemului de sănătate e studiată doar pentru evaluarea la nivel populaţional. *
- Zonei în care locuieşti (te uiţi în spate când intri în scara blocului ca să te asiguri ca e totul ok? 🙂 ) şi cât de confortabil te simţi în mediul de acasă (aici statisticile legate de creşterea ratei divorţurilor din perioada pandemiei au fost de-a dreptul grăitoare)
- Cât de mult şi cum socializezi? Ai hobby-uri? Cum arată dinamica sau rolul tău în familie/relaţie/comunitate?
- Cât de mult ai fi susţinut de familie/prieteni pentru schimbarea stilului de viaţă?
Toate lucrurile de mai sus sunt extrem de importante pentru că odată puse în context cu informatiile nutriţionale şi motivaţionale vor determina aderenţa ta la noul stil (mai sănătos) de viaţă.
Mai mult, DSS au un potenţial uriaş, pentru că analiza lor şi implementarea schimbărilor pe care această analiză le sugerează, ar aduce beneficii importante atât la nivel individual prin prevenirea patologiilor, cât şi la nivel populaţional prin economisirea costurilor (i.e.: prin prevenţie) legate de tratarea acestor patologii. În felul acesta, specialiştii în nutriţie care se vor educa în mod continuu şi vor fi curioşi să afle cele mai noi trenduri în cercetare şi implementare ai DSS, vor putea fi consideraţi nutritionişti specialişti în sănătate publică.
Există deja studii recente care arată că, cu cât imersarea specialistului (i.e.: în nutriţie/sănătate) în contextul de viaţă al clientului/pacientului prin analiza cât mai multor date furnizate de acesta este mai mare, cu atât sunt mai mari şansele de reuşită ale schimbării stilului de viaţă ale acestuia.
Cu ce beneficiu ramâi după ce ai citit articolul, dincolo de cel pur informaţional? Beneficiul major este ca acum ştii ce să cauţi atunci când vrei o schimbare consistentă pe mai multe planuri, în care să fii însoţit de un specialist care întâi se asigură că te cunoaşte/îţi cunoaşte mediul şi te poate ajuta să fii mai sănătos, dincolo de alcătuirea unui plan alimentar.
Cum se întâmplă asta? Prin documentare, coaching, mentorat, punerea la dispoziţie a celor mai recente studii din domeniu, fiind a „guide on the side” pentru tine în tranziţia către starea de sănătate pe care ţi-o doresti. Pe scurt, nutriţie personalizată.
Ştiu că ţi se poate părea o direcţie ” de viitor” însă vestea bună e că la şcolile din USA si Australia unde am studiat si continui să studiez nutriţie şi ştiinte conexe, lucrurile acestea se predau şi se implementează. De aici le-am preluat şi eu, actualizându-le tot timpul cu literatura de specialitate, aşa încât să pot personaliza tot ce înseamna nutriţie şi stil de viaţă pentru fiecare client al meu.
Pentru că mă va inspira mereu si de fiecare data altfel, pentru că CNN lansează pe 13.03 un documentar despre el (Roadrunner) si pentru că ceea ce spunea acum ceva timp are legatură cu situaţia dramatică pe care o traversează acum umanitatea, îţi las aici un citat din Anthony Bourdain:
“Everybody should come here. Everyone should see how complicated, how deeply troubled, and yet at the same time, beautiful and awesome the world can be. Everyone should experience, even as the clouds gather, what’s at stake, what could be lost, what’s still here.”
Rămâneţi curioşi, sănătoşi şi optimişti!
