Care e rolul probioticelor în „galaxia” microbiomului?

Printre lucrurile bune pe care le-a adus pandemia se numără si awareness-ul legat de microbiom în general si rolul lui extrem de important în performanţa sistemului imunitar, în particular.

Ca să putem ajunge la discuţia legată de probiotice, e de folos să vorbim mai întâi despre microbiom, definit ca fiind numărul total al bacteriilor bune si rele din intestin. Mai exact, 100 trilioane de celule cu greutatea aproximativă de 2,3 kg, pentru care organismul nostru funcţionează ca si gazdă. Un număr impresionant faţă de cele 37,2 trilioane de celule umane, ceea ce ne-ar face să fim mai mult bacterii decât oameni, cum glumea unul dintre profesorii mei de la scoala de nutriţie din New York, cardiologul Mehmet Oz, mai cunoscut ca si Dr Oz. Ce ar mai fi de adăugat despre microbiom ar fi rolul acestuia în răspunsul imunitar (70%), lupta împotriva inflamaţiei cronice, a infecţiilor cu microorganisme periculoase si în sănătatea creierului, respectiv în stabilirea conexiunii creier-intestin.

Etimologia probioticelor vine din latinescul „pro” si grecescul ” biotic”, care înseamnă „pentru viaţă”. Denumirea reuneste sute de tipuri de bacterii (i.e.:bune) clasificate ca si probiotice, cele mai cunoscute si mai folosite fiind speciile Lactobacilllus si Bifidobacterium. Te invit să descoperi mai jos rolurile importante ale celor 2 specii în menţinerea sanătăţii microbiomului:

1. Lactobaccilus sp– produce lactaza necesara digestiei lactozei din lapte digerând în acelasi timp si alţi carbohidraţi care au ca produs de reacţie acidul lactic. Acesta, prin crearea mediului acid, luptă împotriva microorganismelor patogene si facilitează absorbţia unora dintre micronutrienţi: Ca, Cu, Mg si Fe, vit D si K. Cele mai cunoscute specii sunt:
   • L. acidophillus – care menţine integritatea peretelui intestinal, facilitează digestia si optimizează funcţia imună. Se găseste în iaurt, kefir si mâncăruri fermentate.
   • L. fermentum – produce antioxidanţi ce neutralizează toxinele ( i.e. produse de Schigella si Clostridium). Se găseste în murături, kimchi, miso, tempeh, etc.
   • L. brevis si L. bulgaricus – produc acid lactic si se găsesc în murături si câteva specii de iaurt.
   • L. plantarum – produce antibioticul natural lactolină si aminoacidul L-lizină, cu rol antiviral.
   • L. rhamnosum – ajută la digestia lactozei, produce acid lactic si protejează peretele intestinal. Se găseste în brânzeturi, kefir si varză murată.
   • L. reuteri – se găseste atât în intestin cât si în cavitatea orală. Are rol în scăderea concentraţiei bacteriilor care determină apariţia cariilor si luptă împotriva inflamaţiei cronice. Surse importante sunt kefirul si iaurtul.
2. Bifidobacterium sp. rezidă în mucoasa intestinului gros si în tractul vaginal, luptând împotriva bacteriilor patogene si a fungilor, asigurând controlul ph-ului si absorbţia unora dintre nutrienţi cum ar fi: Fe, Ca, Mg si Zn. Cele mai importante specii sunt:
   • B. animalis – facilitează digestia si întărirea sistemului imunitar. Se găseste în brânzeturi intens probiotice cum ar fi: Swiss, provolone, cheddar, Gouda, etc.
   • B breve – ajută la absorbţia nutrienţilor si în plus, scindează fibrele vegetale pentru a putea fi absorbite. Principalele surse din aportul alimentar sunt iaurtul si varza murată.
   • B. ifantis – stimulează producerea de citokine. E folosit pentru suplimentarea formulelor pentru sugari si se gaseste în iaurt, kefir si brânză.
   • B. longum – luptă împotriva bacteriilor si a fungilor, protejând împotriva diareei si a stării de greaţă provocata de antibiotice . Îţi poţi asigura un nivel optim din această specie prin includerea iaurtului în planul tău alimentar.

Care sunt afecţiunile/dezechilibrele în care suplimentarea cu probiotice este recomandată?

1. Alergii de sezon – un studiu publicat în 2017, desfăsurat pe parcursul a 8 săptămâni pe 173 de adulţi a arătat diminuarea simptomelor de alergie ( rinoree, nas înfundat, etc) în cazul grupului căruia i s-a adminstrat probiotic ( L+B) faţă de grupul de control.
2. Artrită – un studiu din 2014 care a inclus timp de 8 saptamâni 46 de adulţi cu artrită reumatoidă, a evidenţiat scăderea nivelului de markeri inflmatori, la grupului căruia i s-a administrat probiotic.
3. Hipertensiune arterială – o meta analiză care a luat în calcul 9 studii ce au reunit 543 de pacienţi, a urmărit corelaţia dintre administrarea de probiotic si nivelul tensiunii arteriale, pentru adulţii care înregistrau anterior valori mai mari de 130/85. Rezultatul a demonstrat că aportul de probiotic a antrenat scăderea tensiunii sistolice cu 3,56 mmHg si a tensiunii diastolice cu 2.38 mm Hg.
4. Cancer – un studiu publicat în 2016 de catre PLOS ONE care a vut ca subiecţi soarecii de laborator, a arătat ca administrarea de L. johnsonii a scăzut cu 50% incidenţa leucemiei, limfomului si a altor tipuri de cancer.
5. Depresie si anxietate – un studiu efectuat în 2017 tot pe soarecii de laborator a arătat că administrarea Lactobacillus sp. a determinat scăderea nivelului plasmatic de kinurenină, un aminoacid implicat in mecanismul depresiei.
6. Probleme gastrointestinale. În cazul patologiilor intestinale s-au făcut cele mai multe studii, care au arătat rezultate încurajatoare în diareea determinată de administrarea de antibiotice, în boala Crohn, colita ulcerativă, sindrom de colon iritabil, etc.
7. Patologii cardiovasculare – un studiu publicat în 2016 în Journal of Applied Microbiology, a indicat că probioticul Akkermania muciniphilla (ce se găseste în struguri, merisoare si rodii) a scăzut marcat nivelul de inflamaţie ce contribuie la agregarea plăcii arteriale.
8. Suprapondere – o meta analiză publicată în 2016 ce a inclus 2.000 de adulţi sănătosi supraponderali, a arătat că după administrarea probioticelor timp de 8 săptămâni a scazut IMC (Indexul de masa corporala). Mecanismul de acţiune al probioticului în acest caz a fost diminuarea absorbţiei grasimilor din aportul alimentar si „descărcarea” GLP-1, hormon cu rol în reducerea apetitului.

Acum că am trecut în revistă beneficiile extraordinare ale probioticelor si pentru că am menţionat deja care ar fi sursele alimentare, te intrebi probabil cum să faci suplimentarea într-un mod eficient si sănătos.

Ei, aici este încă un battlefield, pentru că piaţa globală, evaluată la 3.7 miliarde $ in 2016 si estimată a atinge nivelul de 17,4 miliarde $ în 2027, e inundată de produse cu statutul de supliment nutritiv, care se bucură de „privilegiul” de a nu fi reglementate/testate de FDA sau agentiile nationale/europeana de medicamente. Asta înseamnă că în cazul cel mai bun, unele dintre ele sunt inerte, deci total nefolositoare. În cazul cel mai rău, dupa cum se va vedea mai jos, probioticul poate conţine substanţe care să agraveze patologii preexistente (boală celiacă, etc).

În final, ca să facem un pic de lumină în hăţisul informaţiilor, iată la ce ar fi interesant sa fii atent(ă) când vrei să cumperi un probiotic:

1. Tipurile de specii. Sunt producatori care cultivă anumite specii doar pentru că sunt mai ieftine, deci produsul respectiv ar putea să nu raspundă nevoilor tale de sănătate .
2. Cantitatea. În general, prospectele probioticelor listează concentraţii între 1-100 miliarde CFU (colony forming units). Cele între 1-10 miliarde CFU sunt marketate ca fiind recomandate generalist pentru „sanătatea aparatului digestiv si a sistemului imunitar”. Cele cu 15-45 miliarde CFU targetează probleme de sănătate specifice. Aici iţi recomand să urmaresti brandurile care de obicei au si studii clinice si pot dovedi în acest fel că, concentraţia menţionată pe etichetă se regaseste într-adevar si în produs.
3. Calitatea. Un studiu publicat în 2015 de Columbia Medical Center a arătat că 12 din 22 cele mai vândute probiotice din Statele Unite conţineau urme de gluten (desi eticheta spunea că nu conţin, deci pot fi administrate si celor cu boala celiaca).

Viitorul ne va aduce rezultate foarte interesante ale cercetarii, pentru că studiul microbiomului este încă la început. Pâna atunci, ar fi indicat ca probioticele sa fie o prezenţă permanentă în modelul tău alimentar si dacă medicul tău curant si/sau farmacistul îţi recomandă suplimentarea cu probiotic, acum stii deja ce întrebări să pui ca să te asiguri că ai parte de produsul potrivit ţie.

Închei cu un citat (care e în acelasi timp si un îndemn 🙂 ) din Deepak Chopra, un alt profesor de-al meu : „Eat a plant based diet which act like prebiotic and probiotics in the gut!”.

Rămâneti curiosi, sănătosi si optimisti!

P.S.: Ca să mai adaug o nota pozitivă, ca de obicei, pot să-ţi spun că după un studiu atent al pieţei si după ce am încercat multe brand-uri de probiotice, am găsit unul potrivit, rezultat al cercetării unor specialisti dintr-o universitate europeană. Deci se poate 🙂 . La preţul corect, bineînteles.

Surse:

Probiotics | List of High Impact Articles | PPts | Journals | Videos (longdom.org)

The International Scientific Association for Probiotics and Prebiotics consensus statement on the scope and appropriate use of the term probiotic | Nature Reviews Gastroenterology & Hepatology

Harvard Medical School Guide -The benefits of probiotics