Pentru primul articol din anul acesta pregătisem câteva topicuri „ţintite”: sănătatea metabolică, mituri legate de consumul asa numitelor alimente „minune”, malnutriţie, sănătate prin stil de viaţă, etc. Desi cele enumerate mai devreme sunt subiecte pe care cred că le vei găsi interesante în săptămânile urmatoare când le vei citi, altceva mi s-a părut mult mai potrivit începutului de an : una dintre tehnicile de mindfulness ale lui Thich Nhat Hanh, cea referitoare la hrană si vindecare.
Înainte de toate, câteva cuvinte despre Thich Nhat Hanh, chiar daca e posibil/probabil să fii familiar(ă), cu scrierile sau activitatea lui, ori cu câteva concepte budiste, desi nu despre budism vreau să vorbesc aici.
Hanh a fost profesor de religii comparate si budism în Saigon. A studiat apoi la Princeton University si ulterior a predat la Columbia University, după care s-a retras să construiască o comunitate budistă în Franţa: Plum Village. Mai multe detalii găsesti aici: Plum Village | Plum Village.
Trec direct să-ţi citez mai jos aceasta tehnică de mindfulness care mi-a plăcut mult pentru că eram în căutarea a ceva care să fie chintesenţa abordării moderne a terapiei prin stil de viaţă, a statement-urilor ONU, FAO, WEF, etc pentru eradicarea malnutriţiei si (de ce nu?) a Acordului de la Glasgow pentru justiţia climatică (care nu prea ne-a adus multe noutăţi faţă de cele de la Kyoto din 1997 sau Paris, din 2015).
„Constient de suferinţa cauzată de consumul inconstient, jur să încurajez o stare bună de sănătate atât a corpului cât si a minţii, pentru mine însumi, pentru familia mea, prin mâncatul, băutul si consumul cu măsură. Voi acorda atenţie consumului celor 4 tipuri de hrană : mâncarea propriu-zisă, senzaţiile, voinţa si constiinţa. Nu vreau să cad în plasa jocurilor de noroc, nici să beau sau să apelez la alte produse toxice, cum ar fi anumite site-uri, jocuri electronice, programe TV, filme, reviste, cărţi sau conversaţii. Mă voi strădui să mă întorc la prezent, unde sunt înconjurat de lucruri proaspete, sănătoase si hrănitoare si să nu las regretele si suferinţa să mă poarte în trecut. De asemenea, nu voi lăsa nelinistea, frica si dorinţa să-mi tulbure linistea. Iau hotărârea să nu mă afund în consum ca să fug de singurătate, neliniste sau suferinţă. Voi avea grijă cum mă port si ce consum în asa fel încât să protejez pacea, fericirea si starea de bine a corpului si minţii mele, fiind atent să fac acelasi lucru pentru familia, societatea si planeta mea.”
Practic, lucruri simple care ne ajută să aducem contribuţia noastră de „bine” în lume. Si care au un avantaj foarte important faţă de rezoluţiile ambiţioase, multe dintre ele imposibile, asa cum explica Hal Hershfield, Profesor de Marketing la UCLA School of Management. Acesta a observat pe baza studiului RMN-urilor că gândirea despre noi în prezent si despre noi în viitor (cu rezoluţii cu tot 🙂 ) se întâmplă în arii diferite ale creierului. Din punct de vedere neurologic, gândim despre noi în viitor asa cum gândim despre străini, de aceea ne este usor să ne încalcam angajamentele, mai ales dacă sunt multe si presupun un „salt” semnificativ faţă de realitatea ultimului an.
Să aveţi un an cu experiente noi si să nu uitaţi să rămâneţi curiosi, sănătosi si optimisti!
