Sunt vesti bune în perspectivă pentru sănătatea publică din Romania. Studiul condus de Ipsos si WEF în perioada 25 iunie-9 iulie 2021 a analizat rutina activităţii fizice săptămânale a 21.503 subiecţi cu vârste cuprinse între 17-74 de ani în unele ţări (sau 17-74 de ani in altele) din 29 de ţări.
România se găseste în acest clasament pe un foarte onorant loc 3, cu 11 ore pe saptămână dedicate activităţii fizice, după Olanda care raportează 12,8 ore si foarte aproape de Germania care raportează 11,1 ore. În ceea ce priveste clasamentul men/women, bărbaţii din România se clasează pe locul 2 cu 11,5 ore de activitate fizică săptămânală, după Olanda (cu 15,2 ore), iar femeile se clasează tot pe locul 2, la egalitate cu Olanda cu 10,5 ore , după Germania cu 11,3 ore.
La antipod se clasează Japonia si Brazilia, unde mai mult de 30% dintre cetăţeni nu fac deloc exerciţii fizice în decursul unei săptămâni tipice .Mai multe detalii interesante si surprinzatoare aici: Global views on sports: 58% globally would like to practice more | Ipsos.
Revenind la datele privitoare la ţara noastră, dacă ceva ar putea să sune a fi „too good to be true”, analizând metodologia studiului, vedem că în unele ţări sampling-ul s-a făcut pe 1.000 de subiecţi, în timp ce în alte tări (printre care si România) sampling-ul a fost de 500 de subiecţi. O diferenţă semnificativă e determinată de reprezentativitate, respectiv de demographics , în sensul în care în 16 din cele 29 de ţări subiecţii sunt consideraţi reprezentativi pentru populaţia din care provin, iar în restul (printre care si România) sunt „more urban & educated, and with higher incomes than their fellow citizens. The survey results for these countries should be viewed as reflecting the views of the more “connected” segment of their population.”
Chiar si în aceste conditii, unde e clar că deocamdata, în Romania doar populaţia mai „afluentă” este mai „health conscious” si deci mai dispusă să îsi asume si să iniţieze activităţi individuale de prevenţie a bolilor cronice (boli cardiovasculare, diabet, cancer de colon, de sân, etc), consider că trendul e îmbucurător. De aici încolo cred că importante sunt 2 lucruri:
- orientarea cât mai multor persoane către activităţi care le pot conserva sau îmbunătăţi starea de sănătate. Aici programele de health coaching si platformele de health & nutrition education pot ajuta foarte mult.
- preocuparea autorităţilor de a crea în timp centre si programe de educaţie care să cultive în rândul populaţiei (i.e.: mai ales a persoanelor din categorii defavorizate) activităţile mai sus menţionate.
