În afara faptului că subiectul imunitaţii este de actualitate în ultimele 18 luni, primesc constant întrebarea din titlu de la mai multe categorii de clienţi de-ai mei: persoane care au trăit recent experienţa trecerii printr-o patologie cronică de sistem imunitar, persoane sedentare si/sau obeze care doresc sa-si găsească o motivaţie validată stiinţific pentru schimbarea stilului de viaţă, persoane sănătoase care doresc să-si construiască un stil de viaţă optim si persoane care au reusit să-si creeze un stil de viaţă sănătos si vor să stie dacă în ceea ce priveste activitatea fizică, „more is better” 🙂 .
Să începem asadar, cu inceputul: istoria corelaţiei dintre activitatea fizică si imunitate menţionează anul 1800 ca moment în care au fost făcute primele experienţe pe animale, cu scopul de a studia legătura dintre oboseala musculară si susceptibilitatea ridicată la infecţii. La distanţă mare de timp după aceste experinţe, cel care formulează pe baza lor o concluzie stiinţifică este Baetjer in 1932 spunand că :”exerciţiul fizic intens înainte sau după (dar mai ales după) infectarea cu un patogen, predispune animalul la un atac mai rapid si în cele din urmă fatal, al bolii infecţioase”.
De atunci au fost făcute numeroase studii pentru a documenta procesele imune intracelulare, ca urmare a instalării oboselii dupa efortul muscular exhaustiv. Citez doar două dintre ele, recente, care au arătat clar că:
- După un efort fizic de 2,5-3,5 ore, când s-a injectat intranazal o soluţie virală de Herpes Simplex de tip 1, s-a observat o mortalitate ridicată comparativ cu scenariul în care activitatea fizică era moderată (i.e.: 30 de minute);
- Rezistenţa antivirală determinată de macrofagele (implicate în imunitatea înnăscută) din plamani a fost semnificativ diminuată după un efort fizic intens, ducând la cresterea incidenţei infecţiilor respiratorii de tract superior (i.e.: URI), „in vivo”;
Din dorinţa de a investiga mai în profunzime această corelaţie, a aparut la jumatatea anilor ’90 si o disciplină nouă numita „Exercise Immunology” care a adunat pană acum mai mult de 5.000 de lucrări de cercetare, studii, perspective clinice, intercaţiuni cu alţi factori cum ar fi nutriţia si explorări privind imunosenescenţa (i.e.: imunitatea persoanelor varstnice).
Desi observaţiile empirice ale beneficiilor activităţii fizice asupra sănătaţii în general au fost documentate de mii de ani, studiile stiinţifice care să confirme fără dubiu mecanismele celulare si moleculare ale imunităţii vor mai dura, avand in vedere că în baza de date a National Institutes of Health din USA sunt publicate deocamdata doar 9.834 de lucrări.
Asadar, desi părerile oamenilor de stiinţă înca sunt divizate, există totusi câteva aspecte asupra cărora cercetatorii au căzut de acord:
- Activitatea fizică zilnică, de intensitate moderată (i.e.: intre 45 si 60 minute), practicată regulat timp de mai mult de 6 luni, are efecte benefice asupra funcţionării sistemului imunitar, mai ales în cazul prevenirii infecţiilor respiratorii si a unor tipuri de cancer. Schimbul constant de celule imune între sânge si ţesuturi permite atingerea unei stări de sănătate mai bune. Mai jos se regaseste reprezentarea grafică a corelaţiei dintre activitatea fizică si funcţia imună. Până acum, nu e nici o surpriză, dacă facem paralela dintre potenţialul antioxidant al activităţii sportive si cel al nutriţiei de calitate. Asta pentru că în nutriţie există un principiu fundamental validat care spune că administrarea de cantităţi nenecesare (sau mari) de antioxidanţi duce la instalarea unui efect prooxidant (i.e.: de formare de radicali liberi). Iată de ce nici un bun profesionist (farmacist, nutritionist, medic, etc) nu va recomanda administrarea de vitamine si minerale, fără efectuarea unui set de analize care să confirme această nevoie. În plus, rămâne de reţinut si faptul că înainte de administrarea oricăror forme de sinteză (i.e.: suplimente nutritive, etc), prima alegere este formularea unui plan alimentar sănătos datorită valorii superioare a matricei alimentare, urmând ca suplimentele nutritive să fie recomandate numai în cazul unui decalaj nutritiv mare;
- Susceptibilitatea la infecţii este multifactorială, depinzând de nivelul de stress, calitatea somnului, nutriţie, igienă, tulburarea ritmurilor circadiene (i.e.: lucrători în schimburi, program dezordonat, etc), despre care am mai scris în articolul pe tema crononutriţiei;
- Efectul exerciţiului fizic intens la atleţi si consecinţele acestuia asupra imunităţii sportivilor trebuie studiate mai departe. Multe informaţii valoroase ar putea fi disponibile după ce se vor publica si concluziile Human Microbiome Project demarat în 2007 de National Institutes of Health. Aceasta deoarece sediul imunităţii, asa cum se stie, se află în tractul gastro-intestinal;
- Explorarea statusului imunitar va trebui sa se faca pe baza mai multor markeri, nu doar a IgA salivare si a nivelului de limfocite din sânge, având în vedere că teoria stiinţifică mai nouă susţine faptul că limfocitopenia (i.e.: scăderea numarului de limfocite în sângele periferic) poate fi falsă datorită mobilizarii limfocitelor în ţesuturi si organe;
Până ce noi informaţii fundamentate stiinţific vor deveni disponible, este indicat să urmăm recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în privinţa activităţii fizice: Physical activity (who.int).
Ca să putem implementa în viaţa de zi cu zi recomandarile OMS, este de asemenea folositoare si documentarea mai în detaliu asupra relaţiei cauză-efect dintre activitatea fizică si imunitate. Iată de ce, pentru clienţii mei care sunt curiosi să afle mai multe în legatură cu subiectul acesta, includ în program o sedinţă despre imunitate, în care discutăm despre imunitatea înnascută (cine sunt mastocitele, celulele dendritice, neutrofilele, etc si ce rol au?), cea dobandită (cine sunt limfocitele B, T, etc si ce rol au ?) precum si cum pot fi ele influenţate.
Si fiindcă atunci când vorbim de activitatea fizică a acelora dintre noi care nu sunt sportivi de performantă 🙂 cuvantul de ordine este moderatie, închei ca de obicei cu un citat, de data aceasta din Oscar Wilde, potrivit cred, pentru orice si oricând: „Everything in moderation. Including moderation”.
Rămâneţi curiosi, sănătosi si optimisti!
Sursa:
Exercise Immunology: Future directions – David C. Nieman, Brandt D. Pence, 2020
