Raspunsul a venit de la un studiu foarte important initiat de CDC-Kaiser Permanente numit ACE (Adverse Childhood Experiences) Study. Studiul acesta reprezinta una dintre cele mai mari investigatii (i.e.:17.000 de subiecti din clasa sociala de mijloc, de la care s-au cules date initial intre 1995 si 1997) ce arata corelatia directa dintre abuzurile suferite in copilarie, neglijenta, experiente domestice nefericite pe de o parte si starea de sanatate si wellbeing de la varsta adulta, pe de alta parte.
De unde a pornit ideea acestui studiu? De la Vincent Felitti, directorul departamentului de Medicina Preventiva de la Kaiser Permanente, care avea un simt acut al observatiei si probabil o pasiune extraordinara pentru statistica.Ce a observat Felitti a fost asa: ca in ciuda progreselor (i.e.: scadere ponderala) pe care le faceau pacientii obezi internati in clinica, aproape 50% dintre ei renuntau la un moment dat in mod inexplicabil sa urmeze programul care i-ar fi facut sa atinga o stare de sanatate mai buna. Curiozitatea l-a impins pe Vincent Felitti sa conduca intreviuri cu cei mai multi dintre cei care renuntau, iar numitorul comun al tuturor raspunsurilor lor, a fost acela ca cei mai multi dintre ei aveau experiente de abuz sexual in copilarie. Obezitatea nu era asadar nimic altceva decat o modalitate de a face fata depresiei, anxietatii si/sau fricii.
Evident, in cursul studiului ACE au fost extinse ariile de investigatie ale experientelor din copilarie, dupa cum urmeaza : abuz emotional, fizic, sexual, neglijenta, violenta domestica, separare sau divort ale parintilor, rude cu boli psihice, dependenta de substante interzise, medicamente, alcool, membri ai familiei care au facut inchisoare, etc.
Raspunsul cantitativ al studiului a venit foarte prompt si covarsitor: 28% dintre participantii la studiu au raportat abuz fizic si 21% abuz sexual, 40% au raportant expunerea in copilarie la doua sau mai multe experiente din categoria ACE, iar 12.5% au raportat patru sau mai multe experiente din cele listate mai sus.
Numarul acestor experiente nefaste din copilarie a avut o corelatie inalta cu aparitia in viata de adult a subiectilor investigati, a comportamentelor riscante legate de sanatate: abuz de alcool si droguri, promiscuitate, obezitate de clasa II sau morbida, asociate cu depresie, cancer, boli pulmonare si deces prematur, dupa cum se poate vedea in graficele de mai jos, preluate de pe About the CDC-Kaiser ACE Study |Violence Prevention|Injury Center|CDC.
Deci timpul nu vindeca suferinta daca asupra ei nu se intervine cu consiliere, terapie, nutritie primara si altele. Ramasa neabordata, aceasta suferinta va produce in timp inflamatie la nivel celular si in consecinta riscul de moarte prematura.
Aceeasi concluzie se aplica si in domeniul particular al nutritiei. Pe termen lung, „dieta” unei prietene foarte bune, a unui vecin , coleg de serviciu, sau un program „personalizat” promis de un site in care introduci inaltimea, varsta si greutatea ta fara sa iei contact cu un specialist nu te va ajuta decat sa te transformi intr- o persoana care va tine diverse „diete” toata viata( mai lunga sau mai scurta in functie de comorbiditati si experientele ACE). E important sa incepi cu nutritia primara, care te va ajuta cu introspectia cu privire la ceea ce te-a facut sa te ingrasi, sa „uiti” de tine si de faptul ca esti important si sa iei decizii in sfarsit , in favoarea ta: colaborari cu specialisti, schimbari ale stilului de viata, etc.
Inchei cu un citat din Transpotting ( si cartea si filmul, vi le recomand pe amandoua) o creatie a lui Irvine Welsh despre cum ajungi sa stii ce e important si ce nu e important in viata si sa faci alegeri in consecinta:
We develop all those long-winded ideas which just interpret the reality of our lives in different ways, without really extending our body of worthwhile knowledge, about the big things, the real things.
Ramaneti curiosi, sanatosi si optimisti!
